COMUNICAT DE PRESA

Turneul National "Vioara lui Enescu 2023”: Gabriel Croitoru si Simina Croitoru, cu doua dintre viorile maestrului – Guarneri del Gesů “Catedrala” si Paul Kaul - în noiembrie, în orase si sate din România

Tata si fiica, violonistii Gabriel Croitoru si Simina Croitoru, revin în luna noiembrie, pentru al doilea an împreuna, cu Turneul National "Vioara lui Enescu 2023" în orase si sate din România.

Cele doua doua viori, aflate în patrimoniul Muzeului George Enescu, instrumente atinse de magia unuia dintre cei mai însemnati interpreti ai secolului XX, compozitorul George Enescu, vor fi vazute si auzite în mâinile celor doi violonisti, Gabriel Croitoru si Simina Croitoru, la Iasi, Sala Unirii Cinema Victoria (8 noiembrie), în comuna Gugesti, din judetul Vrancea (9 noiembrie), în comuna Petris, din judetul Arad (17 noiembrie), la Deva, pe scena Salii Pro Arte (17 noiembrie), la Brasov, la Sala Patria (18 noiembrie), cu finalul turneului la Bucuresti, la Sala Radio (21 noiembrie).

În salile de concert din orase, respectiv, la Iasi, Deva, Brasov si Bucuresti, celor doi violonisti li se va alatura pianistul Horia Mihail, alaturi de care Gabriel Croitoru a început seria concertelor din Turneul National ”Vioara lui Enescu la sate” acum mai bine de un deceniu : Sunt 11 ani de când ducem muzica clasica si vioara lui Enescu în orasele si satele din România. Vreau sa-mi exprim placerea de a cânta în compania fetei mele, Simina Croitoru, care, iata, pentru al doilea an alaturi de mine în acest turneu, se dovedeste o importanta continuatoare a traditiei violonistice românesti ce provine de la maestrul George Enescu. Va asteptam cu drag la aceste recitaluri, unde, împreuna cu prietenul si solistul Orchestrelor si Corurilor Radio, Horia Mihail, vom încerca sa va transpunem într-o alta lume, una mai buna, speram noi.(Gabriel Croitoru).

Gabriel Croitoru va cânta pe celebra vioara Guarneri del Gesů, supranumita Catedrala, care i-a apartinut lui George Enescu. Compozitorul român a fost posesorul unui instrument Stradivari (cel mai stralucit si mai scump constructor de viori din lume) dar a respins aceasta „comoara”, preferând un Guarneri del Gesů din 1731, despre care afirma: „n-are poate o putere covârsitoare, în schimb, are o mladiere extraordinara care are darul sa ma încalzeasca.”

Simina Croitoru va cânta pe vioara Paul Kaul, pe care acesta a creat-o special pentru George Enescu. Denumita modelul George Enescu sau ”vioara tenor”, a fost creata ca vioara personalizata, pornind de la dimensiunile si formatul mâinii stângi a compozitorului. Violonista Simina Croitoru are forma mâinii potrivita pentru a folosi acest celebru instrument, mai mare decât o vioara obisnuita.

Cele doua instrumente au fost puse la dispozitie si se afla în patrimoniul Muzeului National George Enescu.

Programul acestei editii cuprinde exclusiv duete violonistice, cei doi interpreti aflându-se în permanenta pe scena împreuna, acompaniati sau nu la pian de Horia Mihail, seara cuprinzând lucrari sau aranjamente semnate de Dmitri Şostakovici, Nicolas Louis, Hubert Bauersachs, Edmund von Weber, Carl Kämmerer sau Moritz Moszkowski.

PROGRAM VIOARA LUI ENESCU 2023
Sali de concert - orase

GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”
SIMINA CROITORU - vioara Paul Kaul
HORIA MIHAIL - pian

Dmitri Şostakovici - 5 piese pentru doua viori si pian
Nicolas Louis - Fantaisie brillante (L’Amitié) pentru doua viori si pian, op. 140
Hubert Bauersachs - Liebeslied pentru doua viori si pian, în sol major, op. 29
Edmund von Weber - Trio sur "La gazza ladra" pentru doua viori si pian, în re major, op. 3
Carl Kämmerer - Ländler pentru doua viori si pian
Moritz Moszkowski - Suita pentru doua viori si pian, op. 71

VIOARA LUI ENESCU la sate 2023

GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”
SIMINA CROITORU - vioara Paul Kaul

G. Enescu : Lautarul
J. Halvorsen: Capriciu de concert pe teme norvegiene
A. Igudesman: Tangouri si Valsuri
C. Gardel: La Cumparsita, El dia que me quieras
I. Frolov: Divertimento 

ITINERAR VIOARA LUI ENESCU 2023

8 noiembrie - Iasi, Sala Unirii Cinema Victoria
9 noiembrie - comuna Gugesti, jud. Vrancea
17 noiembrie – comuna Petris, jud. Arad
17 noiembrie - Deva, Sala Pro Arte
18 noiembrie - Brasov, Sala Patria
21 noiembrie - Bucuresti, Sala Radio

Producator: Pro Contemporania

Cu sprijinul: JTI, Asociatia Castel Salbek, Asociatia Pro Patria Vox

Partener: Muzeul National „George Enescu”

Coproducatori: Radio România Actualitati, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

Parteneri culturali: Ateneul National din Iasi, Primaria Municipiului Iasi, Primaria comunei Gugesti (Vrancea), Primaria comunei Petris (Arad), Castel Salbek SRL, Centrul cultural Dragan Muntean Deva, Primaria Municipiului Deva, Centrul Cultural Apollonia Brasov, Primaria Brasov, Orchestrele si Corurile Radio

BIOGRAFII

Simina Croitoru a început studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu Gabriel Croitoru, la clasa caruia s-a perfectionat în ciclul de licenta si în cel de master la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, iar în anul 2020 a obtinut titlul de doctor în muzica. A câstigat importante premii la competitii nationale si internationale si a sustinut numeroase concerte în compania tuturor filarmonicilor din tara, dar si alaturi de orchestre simfonice din strainatate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc. Din anul 2016 si-a început cariera didactica în cadrul Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti.

Gabriel Croitoru este violonistul care a câstigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumita „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispozitie si aflându-se în patrimoniul Muzeului National „George Enescu”). Este solist concertist al Orchestrelor si Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiesti (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti.

POVESTEA VIORILOR

George Enescu a renuntat la Stradivarius, cerând fratilor lutieri Silvestre, sa-i faca rost de un Guarneri del Gesů. Curând, Enescu a reusit sa obtina o vioara Guarneri – format mare, pe care l-a folosit si Paganini – exemplar stralucit ca sonoritate pe care maestrul român a cântat în perioada sa de maturitate artistica. Fabricata în anul 1731, de Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744), cunoscut si sub numele del Gesů, unul dintre cei mai însemnati lutieri cremonezi, vioara, denumita si Catedrala, este, desigur, o piesa extrem de valoroasa. În interior, aceasta are o inscriptie în limba latina: Guarnerius fecit/ Cremonae anno17 – IHS.

Dupa 1930, la Paris, George Enescu îl cunoaste pe Paul Kaul, lutier francez care îi confectioneaza o vioara admirabila din punct de vedere al sunetului, dar si al constructiei. Maestrul este foarte multumit, afirmând ca „e ceva mai mare si mai usoara pentru forta mea”. În patrimoniul Muzeului George Enescu, exista doua asemenea instrumente, dintre care una poarta inscriptia Paul Kaul, Paris, 1931. ”J’ai cree ce modele specialement pour Georges Enesco.” Aceasta, denumita Modelul George Enescu a fost creata ca vioara personalizata, pornind de la dimensiunile si formatul mâinii stângi a destinatarului instrumentului. George Enescu, vorbind despre despre viorile lui Paul Kaul, spunea: „Aflându-ma la Paris, m-am adresat lui Paul Kaul si i-am cerut sa-mi faca o violina mai mare. Instrumentul ivit, mai mare ca celelalte, printr-un miracol – stiinta lui si ceva din hazard – a sunat ca o violina matura. (…) Unii cred ca-i violina veche” (reprodus din volumul Interviuri George Enescu. Editie îngrijita de Laura Manolache, Bucuresti, Editura Muzicala, 2005, p. 346)

În turneele din SUA si Canada (1923-1939), Enescu a concertat numai pe viorile Paul Kaul si Guarneri del Gesů. „Vioara tenor” (cum a denumit-o Paul Kaul), cu sunetul ei stralucitor si viguros, rezultat al mâinii enesciene, i-a adus lutierului din Nantes comenzi uriase, carora cu greu le-a facut fata pâna la sfârsitul vietii.